Bullying la Questfield International College, părinți ignorați sistematic

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului impune o reacție instituțională clară, coerentă și documentată, menită să asigure protecția elevilor și să prevină deteriorarea climatului școlar. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire psihologică trebuie să se bazeze pe proceduri transparente, intervenții concrete și comunicare clară cu toate părțile implicate. În lipsa unor astfel de măsuri, vulnerabilitățile copiilor pot fi exploatate, iar responsabilitatea instituțională devine dificil de evaluat.

Bullying la Questfield International College, părinți ignorați sistematic

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarațiile familiei unui elev, relevă o situație complexă de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate semnalează existența unor comportamente agresive și stigmatizare medicală, manifestate pe o perioadă de peste opt luni, fără ca instituția să documenteze și să implementeze măsuri concrete de protecție. În plus, familia a resimțit presiuni pentru retragerea copilului, iar răspunsurile oficiale au fost absente sau minimale, fapt ce ridică întrebări privind modul în care școala gestionează astfel de situații.

Contextul și natura bullying-ului semnalat

Conform informațiilor și documentelor puse la dispoziție, elevul vizat a fost supus unor comportamente descrise drept agresive și repetate, incluzând jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste fapte ar fi fost cunoscute de cadrele didactice, însă nu există dovezi documentate ale unor intervenții ferme care să le oprească. O particularitate semnalată este utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în mod repetat pentru marginalizarea copilului în mediul școlar, ceea ce, potrivit specialiștilor consultați, depășește conflictele obișnuite și intră în sfera hărțuirii agravate.

Sesizările familiei și răspunsul instituțional

Familia copilului a transmis numeroase emailuri oficiale, explicite și cronologice către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenție, protecție și clarificări în scris. Din analiza documentelor rezultă că răspunsurile din partea școlii au fost preponderent verbale, fără documentație oficială, decizii asumate sau planuri de intervenție clare. Astfel, gestionarea cazului a rămas informală, iar gravitatea situației a fost minimalizată prin caracterizări precum „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Stigmatizarea medicală este recunoscută de specialiști drept o formă severă de violență psihologică, care afectează identitatea și integritatea copilului. În cazul de la Questfield Pipera, această etichetare a fost folosită nu ca parte a unui context educațional sau de protecție, ci ca instrument de umilire și excludere socială, repetitiv și cunoscut în colectiv. Lipsa unor reacții ferme și documentate din partea instituției indică o tolerare implicită a acestui fenomen, ceea ce poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii școlii

În situații de bullying prelungit, reacția adulților este esențială. Din documentele și relatările puse la dispoziție, intervențiile cadrelor didactice au fost limitate și informale, iar conducerea școlii nu a asigurat un circuit administrativ complet, cu decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de monitorizare. Această lipsă de trasabilitate împiedică verificarea eficacității măsurilor și poate transmite un mesaj de toleranță față de comportamentele agresive.

Presiuni pentru retragerea copilului și declarația fondatoarei

Un moment definitoriu în gestionarea cazului a fost o discuție directă cu fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, în cadrul căreia, potrivit familiei, a fost exprimată o poziție interpretată ca presiune pentru retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din sursele puse la dispoziție, nu a fost confirmată oficial de școală, însă relevă o ruptură între discursul public și practica instituțională. Redacția subliniază că analiza se axează pe efectul instituțional al acestei poziționări, fără a atribui intenții sau motivații.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Totuși, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate în practică, iar copilul a fost pus în situații de expunere în fața colegilor, fiind interpelat direct despre demersurile administrative. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o presiune psihologică instituțională, afectând negativ climatul educațional.

Răspunsul instituțional și documentația aferentă

Reacția oficială a conducerii școlii la sesizările repetate s-a concretizat într-un document informal intitulat Family Meeting Form, care, în comparație cu rapoartele sau deciziile administrative uzuale, nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Această abordare minimală nu oferă trasabilitate și reduce posibilitatea evaluării intervențiilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența gestionării situației.

Implicarea juridică și reacția tardivă a școlii

Conform documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit direct abia după mai bine de opt luni, în contextul implicării unei echipe juridice din partea familiei și a transmiterii unor notificări formale. Această întârziere sugerează că reacția instituțională a fost declanșată mai degrabă de presiunea legală decât de preocuparea pentru protecția copilului, fapt ce ridică întrebări legitime privind criteriile care determină activarea mecanismelor de intervenție în cadrul școlii.

Consecințe psihologice documentate și reacția publică a școlii

Un raport psihologic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, atestă consecințe emoționale grave rezultate în urma expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Acestea includ anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuz față de școală. Într-un comunicat din 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus aceste situații la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind sinceritatea și capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul.

Aspecte suplimentare și apel către comunitate

După publicarea articolului, au apărut informații conform cărora, după retragerea copiilor, ar fi existat contacte informale cu alte școli private, în care elevii ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Redacția tratează aceste date cu seriozitate și solicită clarificări publice din partea celor implicați, subliniind importanța respectării dreptului la educație și confidențialitate.

• Sesizări scrise repetate și documentate
• Lipsa măsurilor oficiale și documentate implementate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului
• Întârzierea reacției instituționale până la intervenția juridică
• Comunicări publice care minimalizează gravitatea situației

Familiile afectate și toți cei interesați pot contacta redacția la adresa [email protected] pentru a relata experiențe similare și pentru a contribui la o investigație continuă privind fenomenul bullying în mediul școlar privat.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și documentelor disponibile relevă un model de gestionare a bullying-ului în cadrul Questfield Pipera caracterizat prin sesizări repetate, răspunsuri limitate la nivel verbal, absența unei documentații oficiale și a unor măsuri concrete și asumate. Acest tipar a condus la perpetuarea fenomenului și la deteriorarea climatului educațional, cu efecte negative asupra copilului vizat. Declarația atribuită fondatoarei școlii sugerează o orientare a instituției spre evitarea conflictului prin încurajarea retragerii, în detrimentul protecției elevilor.

Aceste constatări ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție și intervenție aplicate în practică în cadrul Questfield Pipera, despre respectarea confidențialității datelor sensibile și despre capacitatea instituției de a răspunde prompt și eficient la situații critice care afectează siguranța emoțională a copiilor. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri transparente, rămâne deschisă problema responsabilității instituționale în fața unor situații de bullying cu consecințe dovedite.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro